Franța, prăbușită în datorii: Deficitul crește alarmant, iar Parlamentul este incapabil să reacționeze!

Deficitul Franței se află într-o spirală alarmantă, iar costurile împrumuturilor cresc constant. În paralel, parlamentul se confruntă cu dificultăți în atingerea unei majorități necesare pentru a aborda cheltuielile, o situație gravă pentru o putere industrială cu a doua cea mai mare economie din Europa.

Cauzele acestei degringolade sunt complexe. Pandemia a fost un prim șoc, urmat de o criză energetică severă, determinată de întreruperea aprovizionării cu gaze din Rusia. Deși Franța a menținut un stat social cu protecții puternice, deficitul a crescut constant, iar în 2017, Macron a implementat măsuri prin reducerea impozitelor și ridicarea vârstei de pensionare, sperând să stabilizeze economia.

Datoria acumulată era considerată gestionabilă până la pandemia din 2020, când a explodat brusc. Astfel, datoria a crescut de la 98% din PIB în 2019 la 114% în 2020, înregistrând un deficit anual de 5,8%, mult peste limita impusă de Uniunea Europeană.

În cadrul acestei crize, Franța nu este singura națiune afectată. Datoria sa este mai mică decât cea a Greciei, de 152% din PIB, și a Italiei, 138%. Totuși, Franța nu beneficiază de avantajele Statelor Unite, care, având moneda de rezervă globală, pot contracta împrumuturi mai ușor. În plus, obligațiunile grecești sunt acum considerate mai puțin riscante decât cele franceze.

Întrebări și răspunsuri:

Care sunt principalele cauze ale deficitului Franței?
Pandemia și criza energetică au fost factori esențiali în escaladarea deficitului.

Cum a evoluat datoria Franței în ultimii ani?
Datoria a crescut de la 98% din PIB în 2019 la 114% în 2020.

Ce măsuri a luat Macron pentru a aborda această problemă?
Macron a redus impozitele, a crescut vârsta de pensionare și a încercat să stabilizeze economia.

deficit, datorie, Franța, criză, economie, Macron, Uniunea Europeană, împrumuturi, criză energetică, pandemie

Sursa: www.mediafax.ro