Declarația ministrului Justiției Radu Marinescu despre anchetarea faptelor de corupție din magistratură pune în prim-plan o problemă pe care Comisia Europeană o menține explicit în recomandările sale pentru România: eficiența investigațiilor și a urmăririi penale din acest domeniu. În intervenția relatată duminică de Digi24, ministrul a susținut că soluția nu este mutarea repetată a competențelor între instituții, ci întărirea structurii care are deja atribuții, prin procurori, polițiști judiciari și resurse suficiente.
Marinescu a afirmat că raportul european din 2026 nu indică un regres general în lupta anticorupție. El a admis însă că documentul semnalează dificultăți specifice privind investigarea corupției din mediul judiciar. Poziția sa este că transferul dosarelor între structuri poate produce întârzieri, iar evaluarea ar trebui făcută după ce o structură stabilă primește capacitatea necesară să lucreze efectiv.
Raportul Comisiei Europene pentru România, publicat în iulie, formulează o concluzie mai nuanțată decât expresia „fără regres”. Documentul notează că legile justiției au continuat să fie aplicate și că s-au făcut numiri în funcții de procuror de rang înalt. În același timp, Comisia spune că nu s-au luat încă măsuri pentru consolidarea garanțiilor de independență ale procurorilor de rang înalt și ale poliției judiciare.
În privința corupției din magistratură, recomandarea europeană este directă: România ar trebui să ia măsuri pentru investigarea și urmărirea penală efectivă a acestor infracțiuni. Raportul consemnează că nu au existat progrese suplimentare pentru remedierea deficiențelor rămase. Acesta este contextul în care ministrul argumentează pentru resurse și continuitate instituțională, nu pentru o nouă redesenare a competențelor.
Comisia amintește și că problemele de funcționare se leagă de garanțiile pentru procurorii de rang înalt și pentru poliția judiciară. În plus, raportul consemnează că unii magistrați au semnalat presiuni nejustificate din interiorul sistemului. Aceste constatări nu stabilesc vinovății individuale, dar arată de ce discuția despre capacitatea de anchetă depășește disputa administrativă dintre instituții.
Diferența dintre declarația politică și evaluarea Comisiei merită păstrată clară. Ministrul prezintă o opțiune de politică publică: consolidarea mecanismelor existente. Comisia nu prescrie, în documentul citat, o anumită instituție care să preia toate cazurile, dar stabilește standardul de rezultat — investigații și urmăriri eficiente, cu garanții instituționale suficiente.
În practică, discuția nu poate fi redusă la eticheta unei structuri. Numărul de procurori, accesul la poliție judiciară, stabilitatea competențelor, termenele dosarelor și independența profesională influențează toate capacitatea de a investiga faptele. Orice schimbare legislativă va putea fi judecată după aceste criterii, inclusiv prin următoarele evaluări europene, nu doar după promisiunea că dosarele vor fi mutate sau păstrate într-un anumit loc.
Continuă documentarea.
Ministrul Justiției, despre anchetarea magistraților de către DNA: „Nu faci decât să muți dosare” ↗ · 15.11.2026 23:23Raportul din 2026 privind statul de drept – Capitolul consacrat situației statului de drept din România ↗Pentru afirmații și documente, consultă sursele indicate. Proveniența fotografiei este precizată în legenda imaginii.


